Startup Story – Dragoș Nicolaescu
În acest episod al Startup Stories l-am invitat în comunitatea Rubik Hub pe Dragoș Nicolaescu, un om fain, care poartă multe pălării: Dragoș este Management Consultant, Executive Coach și Startup Advisor. Totodată, Dragoș este un business angel care înțelege foarte bine nevoile, dar și provocările unui startup.
A fost o discuție lungă și captivantă despre educație, antreprenoriat social, investiții, startup mindset, no code și comunități. Citește, ascultă sau vizionează interviul și ia-ți de aici exact ceea ce ai tu nevoie!
⬇ Interviu video
⬇ Interviu audio
⬇ Interviu text
Smaranda Băluț: Dragoș, bine ai venit în comunitatea Rubik Hub!
Îți mulțumim frumos pentru timpul acordat și pentru dorința de a-i inspira pe alții!
Știu că una din pasiunile tale este educația. Aș îndrăzni chiar să spun educația nonformală. Iar legat de acest subiect, vreau să te întreb ce element ai introduce în curricula educațională obligatorie a unui copil de 12-14 ani, element ce l-ar ajuta pe acest copil, la stadiul maturității, să creeze un impact pozitiv în societatea în care trăiește.
Dragoș Nicolaescu: Ce aș introduce eu este ceva ce se discută în lumea pedagogiei și educației de aproximativ 10 ani, acest curent al The Future of Work.
Oamenii și-au dat seama că în școli noi punem mare parte accentul pe transferul de cunoștințe și nu pe formarea de abilități. Și de fapt trebuie să formăm abilități. Și, mai mult, acele abilități trebuie să fie pentru locul de muncă de astăzi, din 2021, nu pentru abilitățile de care aveam nevoie secolul trecut sau când a fost gândită curricula.
În The Future of Work se consideră că sunt 4 abilități, cei 4 C, absolut obligatorii pentru orice tânăr sau persoană activă în câmpul muncii.
Cei 4 C sunt: gândire critică, comunicare, colaborare și creativitate.
SB: Elementele pe care le-ai menționat cu siguranță sunt mai mult decât valabile și pentru viața oricărui fondator. Este esențial să le dobândesc și să știi să le folosești ca atare.
Dar ce șanse reale de dezvoltare crezi că au acești tineri antreprenori sau cei care doresc să ia puterea de antreprenoriat drept o opțiune de carieră într-o societate în care abia acum descoperim sau începem să înțelegem acest startup mindset?
DN: Aș zice că șansele cumva depind de ceea ce fac. Cumva unii au parte de un anturaj, un mediu sau de o familie care să le încurajeze autonomia, să facă ceva, să aibă control asupra propriei vieți. Dar asta e ceva greu de schimbat. Adică trebuie să educi mai întâi părinții, pentru ca ei să-și educe copiii. Dar pentru cei care uneori sunt chiar din medii adverse – copii din zone în care părinții sunt săraci – ceva, ceva le stimulează anticiparea, îi face să vrea să fie diferiți.
Poate fi ceva de genul „vreau să am o viață bună și depinde de mine să am o viață mai bună”. Poate să fie un film, poate să fie o discuție cu un profesor sau cu un o persoană mai în vârstă sau cineva o carte! Știu oameni care și-au schimbat viața în urma unei cărți.
Pe vremea mea erau doar cărți și oameni. Acum sunt comunități online, nu ai nevoie decât de acces la internet. N-ai nici acces la internet, poți veni într-o comunitate precum Rubik Hub.
SB: Am citit despre tine că ai înființat și coordonezi Asociația pentru proiecte sociale sustenabile. Ești un militant al antreprenoriatului social. Cum stă România la capitolul acesta și ce crezi că am putea schimba pentru îmbunătățirea acestei nișe?
DN: Pot să zic că există o profesionalizare a ONG urilor și oamenii au înțeles de-a lungul timpului că nu e de ajuns să ai o intenție de a face bine. Calea spre a face bine e cu totul altceva decât intenția de a face bine.
Dar dacă vreau să ajut pe cineva, trebuie să fiu la fel de profesionist ca atunci când fac un business. Trebuie să mă gândesc care e obiectivul meu. Cum măsor că am realizat obiectivul? Care este problema? Care sunt blocajele? Care sunt soluțiile existente și încercate? Cum construiesc o soluție mai eficientă (în termeni de costuri versus profit, ce obții cu banii respectivi ) și mai eficace (adică, de exemplu, rezolvi realmente problema copiilor săraci? Le dai acum niște portocale sau ceva de mâncare? Sau le dai ceva de mâncare și o meserie? Îl fac dependent de mine și de donații sau îl cresc ca un individ care să fie autonom?
A doua tehnică pe care eu o văd cumva și la generația mai tânără este de a fi mai conștient de impactul pozitiv pe care un individ îl poate crea. Se pare că generațiile milenial și Z sunt mult mai dornice să aibă un impact și să lase ceva pozitiv în urma lor, în comparație cu părinții sau bunicii lor.
SB: Trecem acum de la antreprenoriatul social la the startup mindset! Și vreau să știu care este diferența, din punctul tău de vedere, între un investitor și un business angel.
DN: Din punctul acesta de sunt cei care fac aici o prima distincție: între investitorul persoană fizică și investitorul persoană juridică. Cei care investesc banii lor și iau decizia să investească pot fi membrii ai familiei, prietenii sau business angels.
Acest angel este ca o metaforă, fiindcă primii bani, primii oameni care ți-au dat și bani și încredere îți par a fi ca niște îngeri. Astfel startup-urile cresc și capătă o valoare mai mare de piață, devenind interesante și pentru investitorii profesioniști (care sunt de fapt firme de investiții: VC-uri, Family Office, Hedge Founds etc). Aceștia vin cu un capital de scalare, investind până la zeci, sute de milioane de euro. Pe când un business angel va investi undeva între 1000 și 100.000 de euro (în Romania) și te ajută de la idee până la etape de Product Market Fit.
SB: Iar tu, ca business angel, ai investit deja în peste 70 de startup-uri!
DN: De prin 2017 am descoperit private equity crowdfunding – platformele cu care poți să investești de pe laptop în startup-uri din toată lumea. Înainte investeam doar în ceea ce vedeam eu aici, în București. Nici măcar nu aveam acoperire națională. Prin platformele asta (sunt 7-8 pe care le folosesc) pot investi în toate țările și în toate industriile.
SB: Și între toate investițiile făcute până acum, ai observat niște trenduri în crearea MVP-urilor?
DN: Există un curent foarte puternic și clar spre tehnologie, spre digitalizare. Cumva, toate industriile tradiționale sunt influențate, afectate, schimbate de acest curent de digitalizare.
Cred că eeste și un trend spre Impact, iar acesta va schimba lumea. Deja algoritmii de tip AI și machine learning sunt peste tot. Și vor schimba foarte mult lumea, fiindcă acum lucrurile se fac pe baza experienței oamenilor, ce pot fi concretizate într-un algoritm, într-un software. Pe când AI-urile pot să-și creeze propriul său software și să și-i îmbunătățească până când va da cele mai bune rezultate.
SB: Cum vezi dezvoltarea industriei MVP-urilor prin no code?
DN: Această miscare de no code sau low code are un impact în lumea startup-urilor la fel de mare precum a avut crowdfunding-ul. Acestea sunt două elemente care au ajutat foarte mult dezvoltarea startup-urilor până la etapa de PMF (Product Market Fit).
SB: Vreau să vorbim despre provocări! Provocările ecosistemului din care facem parte cu toții. Misiunea noastră la Rubik Hub este de a inspira, educa și sprijini tinerii antreprenori – sau pe cei care doresc să ia antreprenoriatul drept o opțiune de cariera – printr-o călătorie care pornește de la etapa de autodescoperire până la primul client plătitor.
În cei aproape 4 ani de existență ne-am confruntat cu multe provocări, una dintre ele fiind angajamentul sau asumarea angajamentului declarat alfondatorilor, iar alta numărul mic de startup -uri din ecosistemul antreprenorial românesc.
Ce sfaturi ai pentru noi pentru a crea acel engagement necesar, dar și pentru a ajunge mai ușor la cei care pot beneficia de ajutorul nostru?
DN: Angela Duckworth a scris o carte foarte bună, ”Grit. Puterea pasiunii și a perseverenței”. Ea a vrut să afle cum, ce anume prezice că un tânăr va avea succes în facultate și va termina o facultate de top.
A identificat acest grit, care se poate traduce ca perseverență + pasiune. Deci nu e doar perseverență, ci este perseverența omului pasionat de ceea ce face. Ea a determinat că acest Grit este elementul care îi face pe oameni să aibă succes și l-a corelat cu experiențele de voluntariat ale tinerilor în timpul liceului sau mai devreme, experiențe mai lungi de 1 an de zile.
Învață ceva ce ține de pasiunea ta și ocupă-te de el mai mult de 1 an de zile!
SB: Dragoș, recomandă-ne 3 cărți pe care orice antreprenor ar trebuie să le parcurgă!
DN: Aș zice în primul rând o carte pe Lean Startup. Dacă vorbim de business, Lean Startup este metodologia care reduce costurile și riscurile, pentru a face un business de succes. It’s a must!
Aș recomanda și o carte de Design Thinking, pentru că acesta este metodologia cea mai eficientă în creativitate.
Iar a treia recomandare ar fi ceva despre inteligența emoțională, fiindcă asta te ajută ca tu să fi un om mai bun, un om care nu este manipulat de ceea ce se întâmplă în exterior, care își alege alege reacțiile, gândurile, comportamentele care să îl ajute în ceea ce vrea să facă.
Nu aș zice neapărat 3 cărți, ci 3 framework-uri pe care trebuie să le înveți!
Ți-a plăcut articolul nostru?! Abonează-te la newsletter-ul Rubik Hub pentru a fi la curent cu ultimele noutăți din ecosistemul antreprenorial românesc! ….și nu numai! 😉
Ai nevoie de clarificări în înțelegerea unor termen specifici? Trage un ochi peste Glosar! 🧐
